Interpretarea viselor după Ibn Sirin: metoda, simbolurile și celebra carte

Dacă visezi un șarpe, probabil te vei trezi neliniștit. Dacă visezi ploaie, o grădină sau pe Profet, s-ar putea să te întrebi dacă urmează ceva bun. De mai bine de treisprezece secole, musulmanii care își pun astfel de întrebări se raportează, mai presus de orice, la un singur nume: Muhammad Ibn Sirin. Acest ghid explică cine a fost el cu adevărat, cum funcționează metoda sa de interpretare islamică a viselor, ce înseamnă cele mai răspândite simboluri din tradiția care îi poartă numele și care este adevărul surprinzător despre celebra carte publicată sub numele său.

Cine a fost Muhammad Ibn Sirin?

Muhammad Ibn Sirin s-a născut în Basra, în actualul Irak, în jurul anului 33 AH (aproximativ 654 e.n.), făcând parte din generația care i-a urmat companionilor Profetului Muhammad (tabi'un). Tatăl său, Sirin, a fost un prizonier eliberat după primele cuceriri musulmane și a devenit client (mawla) al lui Anas ibn Malik, renumitul slujitor și companion al Profetului. Crescând în acea familie, tânărul Muhammad s-a aflat în centrul învățăturii islamice timpurii: a studiat cu Anas ibn Malik, Abu Hurairah și alți companioni și a devenit un respectat transmițător de hadith, ale cărui relatări apar în colecțiile lui al-Bukhari și Muslim.

Ibn Sirin își câștiga existența ca negustor de stofe, iar reputația sa de om cinstit a devenit legendară. Se spune că a acceptat chiar să fie întemnițat din cauza unei datorii, în loc să obțină câștig dintr-o tranzacție asupra căreia avea îndoieli. Sora sa, Hafsa bint Sirin, era la rândul ei o cunoscută învățată a Coranului și a hadithului. Când a murit la Basra, în anul 110 AH (729 e.n.), a fost plâns ca unul dintre cei mai de încredere învățați ai generației sale, amintit pentru evlavia, rigoarea și spiritul său remarcabil.

Cel mai renumit interpret al viselor din Islam

Printre contemporanii săi, darul lui Ibn Sirin pentru ta'bir al-ru'ya (interpretarea viselor) l-a făcut să iasă în evidență. Totuși, relatările păstrate despre el îl descriu ca pe un interpret prudent, aproape reținut. Îi întreba pe cei care visaseră despre împrejurările lor înainte de a oferi o interpretare, dădea răspunsuri diferite unor persoane care povesteau exact același vis și adesea refuza să îl interpreteze dacă nu era sigur. Pentru el, interpretarea unui vis era mai apropiată de emiterea unei hotărâri religioase decât de prezicerea viitorului și trebuia tratată cu aceeași prudență.

Cum interpreta Ibn Sirin visele? Metoda sa

Metoda păstrată sub numele său se bazează pe câteva principii consecvente, nu pe un dicționar fix de semnificații:

• Simboluri întemeiate pe Coran și Sunnah: semnificația unui simbol este căutată mai întâi în textele sacre. Apa poate simboliza cunoașterea sau viața, ploaia poate însemna milă, iar grădina poate reprezenta faptele bune și Paradisul. Orice imagine este interpretată mai întâi prin limbajul revelației.
• Contextul celui care visează: același vis nu are aceeași semnificație pentru un conducător și un negustor sau pentru un părinte îngrijorat și un student. Interpretul întreabă despre ocupația, sănătatea, grijile și credința celui care visează înainte de a răspunde, deoarece sensul se schimbă în funcție de împrejurări.
• Prudență și onestitate: un vis este interpretat doar atunci când semnele sunt clare. Dacă nu sunt, răspunsul sincer este tăcerea. Interpreții clasici considerau că o interpretare făcută cu ușurință poate provoca un rău real, nu este doar o presupunere lipsită de consecințe.

Cele trei tipuri de vise în Islam

Interpretarea islamică a viselor începe cu un hadith bine cunoscut, consemnat în Sahih Muslim, în care Profetul Muhammad (pacea fie asupra lui) explică faptul că visele sunt de trei feluri:

• Ru’ya (vise adevărate): vise bune și adevărate care vin de la Allah. De obicei sunt clare, liniștite și ușor de ținut minte, iar hadithul le descrie drept vești bune.
• Hulm (vise rele): vise tulburătoare de la Shaytan, menite să-l înspăimânte sau să-l întristeze pe cel care visează. Nu au nicio autoritate asupra viitorului și nu se interpretează.
• Hadith an-nafs (vorbirea sinelui): vise obișnuite generate de gândurile, amintirile și grijile de zi cu zi. Cele mai multe vise se încadrează aici, iar tradiția le consideră ecouri ale zilei, nu mesaje.

Un alt hadith bine cunoscut descrie visul adevărat al unei persoane drepte ca fiind una dintre cele patruzeci și șase de părți ale profeției. Învățații clasici au desprins o învățătură practică din aceste texte: primește visele bune ca pe o încurajare, ignoră visele înfricoșătoare și nu considera fiecare vis un mesaj care trebuie descifrat.

Visul bun este de la Allah, iar visul rău este de la Satan. Așadar, cine vede ceva ce nu îi place, să caute adăpost la Allah de răul acelui vis, iar acesta nu îi va face niciun rău.

Prophet Muhammad (peace be upon him), Sahih al-Bukhari

Tafsir al-Ahlam: A scris cu adevărat Ibn Sirin celebra carte?

Intră în orice librărie islamică și vei găsi dicționare de vise cu numele lui Ibn Sirin pe copertă: Tafsir al-Ahlam, Muntakhab al-Kalam fi Tafsir al-Ahlam, Marea carte a interpretării viselor și nenumărate traduceri ale acestora. Aceste cărți au influențat felul în care milioane de musulmani privesc visele și rămân cele mai des citate lucrări din acest domeniu.

Istoricii literaturii islamice sunt însă de acord că Ibn Sirin nu le-a scris. Al-Dhahabi a remarcat că textele aflate în circulație menționează persoane și evenimente de după moartea lui Ibn Sirin, iar Ibn al-Qayyim a afirmat clar că nu s-a păstrat nicio carte autentică despre interpretarea viselor scrisă de el. Cele mai cunoscute compilații care îi poartă numele au fost alcătuite secole mai târziu, pe baza unui lung șir de interpreți care au urmat tradiția sa. Nimic din toate acestea nu îi diminuează importanța: interpretările consemnate și transmise de elevii săi au devenit temelia pe care au fost construite acele lucrări ulterioare. Înseamnă doar că formularea corectă este „tradiția atribuită lui Ibn Sirin”, nu „cartea lui Ibn Sirin”.

Simboluri frecvente în vise, în tradiția lui Ibn Sirin

Corpusul clasic atribuit lui Ibn Sirin interpretează cele mai des întâlnite simboluri aproximativ astfel. Ține minte prima regulă a metodei: contextul schimbă totul, așa că privește aceste interpretări ca puncte de plecare, nu ca verdicte.

• Șerpi: un dușman ascuns sau ostilitate. Dimensiunea și comportamentul șarpelui sugerează amploarea amenințării, iar dacă scapi de el sau îl omori, aceasta indică învingerea dușmanului.
• Aur și argint: în mod surprinzător, aurul este adesea interpretat ca un avertisment pentru bărbați, sugerând o amendă, o pierdere sau o povară, în timp ce argintul indică de regulă avere câștigată cinstit și mijloace de trai.
• O persoană decedată: este adesea interpretată ca o veste despre starea ei sau despre legătura ta cu ea. Dacă primești ceva de la un mort, aceasta sugerează un bine sau mijloace de trai care vin către tine; dacă îi dai ceva, poate semnala o pierdere.
• Căsătorie: o nouă responsabilitate, un nou angajament sau o schimbare de statut, interpretate în funcție de cine este partenerul și de situația celui care visează.
• Sarcină: creștere. Pentru cel care visează, indică de obicei spor în avere, muncă sau în treburile lumești.
• Ploaie: în general, ploaia blândă este un semn de milă, ușurare și binecuvântare. Ploaia care cade doar într-un singur loc sau provoacă distrugeri este interpretată ca încercare sau greutate.
• Lei: un adversar puternic sau o figură de autoritate. Modul în care înfrunți leul este mai important decât leul în sine.
• Câini: de obicei un dușman slab sau lipsit de onoare; un câine care latră reprezintă o insultă din partea cuiva care nu merită un răspuns, în timp ce un câine de pază loial poate simboliza un prieten protector.
• Curmale: mijloace de trai dulci și permise (rizq). A mânca curmale bune indică venituri halal și dulceața credinței.
• A-l vedea pe Profetul Muhammad (pacea fie asupra lui): tradiția susține, pe baza hadithurilor, că Shaytan nu poate lua înfățișarea Profetului, astfel că un asemenea vis este considerat o viziune adevărată și o mare veste bună.

Ce să faci după un vis bun sau un vis rău

Sunnah oferă reguli simple și practice de conduită pentru ambele tipuri de vise, iar tradiția lui Ibn Sirin le repetă în mod constant:

• După un vis bun: laudă-L și mulțumește-I lui Allah, primește-l ca pe o încurajare discretă și împărtășește-l doar cu oamenii pe care îi iubești și în care ai încredere.
• După un vis rău: caută refugiu la Allah împotriva răului lui, scuipă ușor și fără salivă de trei ori în partea stângă, întoarce-te pe cealaltă parte și nu spune nimănui despre el. Hadithul afirmă clar că un vis tratat astfel nu îți va face rău, iar un vis rău nu se interpretează niciodată.

Moștenirea lui Ibn Sirin astăzi

La treisprezece secole distanță, Ibn Sirin rămâne primul nume la care se gândesc oamenii atunci când un vis îi neliniștește sau îi bucură, din Basra până la Istanbul și Dar es Salaam. Cărțile care îi poartă numele sunt încă bestselleruri, iar metoda sa, care citește simbolurile prin prisma Scripturii și le pune în balanță cu viața celui care visează, continuă să definească interpretarea islamică a viselor.

Tocmai de aceea întrebările puse cu grijă sunt și astăzi mai importante decât simpla consultare a unui dicționar de simboluri. Aceasta este și abordarea pe care o urmează Ruya în interpretarea islamică a viselor: îți notezi visul în jurnal, răspunzi la câteva întrebări despre viața și împrejurările tale, exact cum ar fi făcut Ibn Sirin, iar apoi primești o interpretare bazată pe tradiția clasică. O metodă străveche, un companion modern.